Wart papilloma virus
HPV physiopathology in HIV positive patients
Studies in recent years have shown that this interaction is more complex, involving multiple cellular and molecular mechanisms. Studiile din ultimii ani au demonstrat că această interacţiune este mai complexă, fiind implicate multiple mecanisme celulare şi moleculare.
Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane Human Immunodeficiency Virus, HIV este de asemenea o problemă de sănătate globală, Centrul pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor Centers for Disease Control and Prevention, CDC raportând în existenţa a aproximativ 36,9 milioane de oameni trăind cu această infecţie, dintre care doar 21,7 milioane se aflau sub tratament.
Scopul acestei lucrări este de wart papilloma virus rezuma datele de actualitate legate de coinfecţia HIV—HPV, un fenomen comun în care cele două virusuri par să-şi potenţeze reciproc mecanismele patogenice.
Până acum au fost identificate mai mult de de tulpini, lista fiind într-o continuă creştere 3.
Infecţia cu virusul HPV (Human papilloma virus)
Această infecţie este extrem de comună, reuşind să supravieţuiască într-un stadiu latent, iar leziunile produse sunt asimptomatice în primele stadii şi greu detectabile în lipsa unui screening ţintit. Infecţia cu HPV se poate produce în multe tipuri de ţesut, dar există anumite zone anatomice predilecte care permit clasificarea clinică a infecţiei cu HPV trei grupuri majore 5 : 1. HPV asociat cu epidermodisplazia wart papilloma virus o rară genodermatoză 3.
HPV anogenital sau mucozal împărţit la rândul său în latent, subclinic şi clinic În acest review vom analiza cu precădere al treilea grup, acesta făcând referire la verucile genitale, papiloamele laringiene, stadiile precanceroase aşa-numitele displazii sau neoplazii intraepitelialerespectiv cancerul cervical, vaginal, vulvar, penian, anal şi laringian.
Leziunile clinice se evidenţiază uşor la controlul direct al mucoasei afectate, în timp ce infecţiile latente sunt imposibil de diagnosticat în lipsa detecţiei ADN-ului viral.
HPV genital înregistrează în momentul de faţă până la 40 de genotipuri, dintre care 6 şi 11 sunt predominant responsabile de boala benignă, iar tipurile 16 şi 18 sunt cele mai întâlnite în patologiile maligne 5. Două treimi dintre indivizii care au parte de contact sexual cu parteneri infectaţi dezvoltă în timp leziuni, timpul tipic de incubaţie fiind aproximat între 3 săptămâni şi 8 luni, existând şi posibilitatea clearence-ului viral în contextul unui sistem imunitar eficient 7.
Retrovirusurile sunt ARN-virusuri caracterizate prin utilizarea mecanismului de revers-transcriere, pentru a produce copii ADN care vor fi wart papilloma virus în genomul gazdei.
Pentru a infecta celulele-ţintă, proteina Env, din anvelopa virală, se leagă de receptorul CD4 al limfocitului T-helper şi apoi de un coreceptor. Această legare secvenţială declanşează fuziunea membranei celulare cu particula virală, generând infecţia 8. Iniţial, principalul simptom poate fi hiperpirexia nespecifică. Simptomele pot varia de la purtător asimptomatic până la stadiul final al bolii, de sindrom al imunodeficienţei dobândite SIDA 9.
Acesta sta la baza majoritatii neoplaziilor cervicale, dar si intr-un procent mai scazut al celor vulvare, anale si din zona gatului. Virusul Papilloma uman se infiltreaza in mucoase si in piele, transmitandu-se pe cale sexulala exclusiv, de multe ori fara ca partenerii sa fie instiintati de existenta lui.
SIDA este caracterizat de momentul în wart papilloma virus sistemul imunitar devine incapabil să apere organismul de diferiţi agenţi patogeni şi permite cantonarea infecţiilor oportuniste, dar şi apariţia multor tipuri de cancere, prin afectarea imunităţii celulare. Apariţia unor patologii tipice imunodeficienţei infecţii oportuniste recurente, neoplazii precum sarcomul Kaposi, limfom non-Hodgkin etc.
Particularităţile coinfecţiei 1. Bolnavii infectaţi cu HPV au o susceptibilitate crescută la infecţia HIV-1 Această observaţie a fost confirmată de mai multe studii 11—13care au ţinut cont de factorii de risc.
Un studiu 14 a înregistrat chiar o legătură direct proporţională între riscul dobândirii unei infecţii HIV şi prezenţa a două sau wart papilloma virus multe tulpini de HPV la acelaşi individ. Mecanismul fiziopatologic nu este complet elucidat în acest moment, existând mai multe mecanisme care ar putea juca un rol în acest fenomen.
Cel mai comun mecanism este reprezentat de existenţa unor leziuni care compromit integritatea mucoasei, în cadrul unei infecţii cu HPV, ce creează o poartă de intrare pentru wart papilloma virus HIV. Acest mecanism a fost studiat şi unanim acceptat în numeroase alte infecţii cu transmitere sexuală care produc leziuni ulcerative şi nonulcerative Se observă de asemenea un succes iniţial al wart papilloma virus imunitar, înregistrându-se o scădere a detecţiei HPV, dată probabil de recrutarea unui număr tot mai mare de limfocite T, chiar înainte de apariţia infecţiei HIV Pe de altă parte, femeile care wart papilloma virus au înregistrat acest fenomen au avut un risc mai mic de apariţie a infecţiei HIV.
Infectie genitala cu Human Papilloma Virus (HPV)
Acest mecanism a fost observat în mai multe studii, atât în mucoasa colului uterin, cât şi în cea peniană 16crescând interesul profilaxiei anti-HPV, cu scopul ulterior de profilaxie anti-HIV.
Ultimul mecanism studiat are legătură cu proteina E7, produsă în cadrul infecţiei cu tulpina HPV 16, care, prin inhibiţia sintezei unei alte proteine, numită E-caderină, cu rol în adeziunea epitelială, creşte permeabilitatea mucoasei genitale Acelaşi tip de creştere a prevalenţei s-a înregistrat şi pentru verucile cauzate de tulpinile HPV cu risc wart papilloma virus, explicaţia fiind că acest fenomen reprezintă trecerea de la o fază de infecţie latentă la una clinic manifestă Infecţia HIV favorizează HPV în mai multe faze ale ciclului său patogenetic, wart papilloma virus ar fi penetrarea şi replicarea, precum şi evitarea sistemului imunitar.
Sunt negi care cresc pe talpa picioarelor, mai ales pe calcai, care sunt de, obicei, dureroase. Veruci filiforme Sunt formele care se dezvolta mai ales in jurul gurii sau nasului la copii si in regiunea barbii la barbate. Pot apare, de asemnea pe gat, sub barbie.
Când infecţia HIV progresează spre SIDA, se observă o trecere a profilul citokinic al limfocitelor Th1 wart papilloma wart papilloma virus Th2, fenomen care ajută HPV să treacă neobservat de sistemul imunitar şi joacă un rol important în persistenţa infecţiei 28, HIV favorizează dobândirea unei infecţii cu HPV şi la nivel clinic Acest fenomen are loc din cauza căii comune de transmitere sexuală, precum şi prin wart papilloma virus progresivă a numărului de limfocite 30, Reactivarea unei infecţii latente are loc mai frecvent la pacienţii seropozitivi aflaţi în stadii avansate de imunodepresie Astfel viremia HIV este considerată un factor predictiv pentru mai multe infecţii oportuniste, producând şi alte modificări ale sistemului imunitar, pe lângă depleţia limfocitară Una dintre modificări este producţia de citokine, care wart papilloma virus constituit subiectul unui studiu 36 care a analizat şi comparat răspunsul citokinic din secreţiile cervicale ale femeilor HIV-pozitive şi negative, cu sau fără o infecţie HPV adăugată.
Foarte asemănătoare cu fenomenul de la nivelul regim de detoxifiere genitale este şi infecţia cu HPV de la nivel oral, la pacienţii HIV-pozitivi.
Apariţia acestei patologii în rândul femeilor infectate HIV producându-se în medie cu 15 ani mai devreme decât în cazul femeilor seronegative 40, Numeroase studii arată că papillary thyroid cancer lungs HIV-1 pozitive au o probabilitate crescută de a fi infectate cu multiple tulpini HPV 44,34,43iar combinaţii specifice ale acestor tulpini HPV cresc riscul de apariţie a leziunilor premaligne şi a cancerului de col uterin invaziv în comparaţie cu infecţia cu o singură tulpină de HPV Un studiu realizat de Institutul Naţional Oncologic din Brazilia arată faptul că infecţia HIV nu are un impact negativ în faza iniţială de tratament wart papilloma virus cancerului de col uterin, însă este nevoie de un sistem imunitar competent pentru controlul pe termen lung al posibilelor focare microscopice reziduale care pot exista, în ciuda unui aparent papilloma virus ceppo 73 complet la tratament, acest control fiind suboptim în cazul pacienţilor infectaţi HIV Spre deosebire de celelalte boli oncologice definitorii ale SIDA, cum ar fi sarcomul Kaposi sau limfomul non-Hodgkin, cancerul de col uterin şi riscul de a dezvolta această patologie nu vor regresa după instituirea tratamentului cu ARV 40, Tot acest studiu a arătat că tulpinile cu risc scăzut au fost mai puţin influenţate de terapia ARV comparativ cu tulpina HPV Aceste rezultate sugerează necesitatea unui control wart papilloma virus şi pe o perioadă îndelungată a infecţiei HIV, wart papilloma virus refacerea competenţei imune, pentru a ţine sub control infecţia cu HPV.
Human Papilloma Virus (HPV): simtome, diagnostic, tratament
Acest lucru sugerează că imunosupresia padezi hrvatski infecţiei HIV poate avea un rol mai important devreme în cursul evoluţiei naturale a HPV, şi anume în achiziţia, persistenţa şi progresia către leziunile de grad scăzut, în timp ce carcinogeneza din stadiile avansate wart papilloma virus fi mai puţin dependentă de funcţia imună. Fenomenul observat este în concordanţă cu studiile de cohortă realizate, care constată că frotiurile realizate din probe recoltate de la femei HIV-pozitive care prezintă atipii celulare sunt în principal leziuni de grad scăzut, cu o prevalenţă mică a leziunilor de grad înalt 55, În ceea ce priveşte impactul infecţiei HIV asupra rezultatului şi toxicităţii chimioradioterapiei efectuate pentru cancerul de col uterin, există studii care ne aduc informaţii contradictorii.
Wart papilloma virus studiu de cohortă alcătuit din de paciente cu cancer de col wart papilloma virus în stadiu local avansat a constatat că dintre femeile eligibile pentru tratamentul curativ al patologiei neoplazice, cele HIV seropozitive aveau o supravieţuire mai mică decât cele seronegative.
Un alt studiu care wart papilloma virus inclus de femei cu cancer de col uterin a arătat că nu s-au detectat diferenţe între pacientele HIV-pozitive cu terapie ARV şi cele HIV-negative în ceea ce priveşte supravieţuirea la doi ani după tratamentul chimioradioterapic. Tratamiento natural para virus papiloma wart papilloma virus mujeres au fost observate diferenţe nici în ceea ce priveşte toxicitatea acută la femeile infectate HIV faţă de cele neinfectate Răspunsul imun umoral conduce la producţia de anticorpi împotriva proteinei L1 a capsidei virale, care sunt utili în prevenirea infecţiei primare a keratinocitelor bazale.
După ce HPV intră în celulă, clearance-ul său depinde de celulele T citotoxice care reacţionează prin identificarea şi eliminarea celulelor infectate prin recunoaşterea proteinei virale exprimate Deşi infecţia naturală cu HPV induce atât un răspuns imun umoral, cât şi un răspuns imun celular, protecţia oferită de sistemul imunitar împotriva majorităţii tulpinilor de HPV rămâne totuşi limitată.
Human papillomavirus or HPV
În mod specific, răspunsul imun generat de infecţia naturală cu HPV este întârziat seroconversia are loc în 6 până la 18 luni 60slab, restricţionat la genotipul de HPV şi de scurtă durată Nu a existat o diferenţă semnificativă statistic, privind riscul unei infecţii cu HPV cu o nouă tulpină, între pacienţii HPV seropozitivi şi cei HPV seronegativi, lucru care wart papilloma virus fost valabil atât pentru femeile infectate HIV, cât şi pentru cele neinfectate, pentru toate tipurile testate, cu excepţia HPV Femeile infectate HIV care au fost seropozitive HPV 45 au prezentat un risc mai scăzut de infectare cu această tulpină după aproximativ patru ani 59, Acest lucru sugerează faptul că infecţia naturală cu HPV nu previne o nouă infecţie cu HPV sau reactivarea şi nu oferă imunoprotecţie pentru majoritatea tipurilor de HPV.
