Papilomatosis viral bovina

Iai A. Iai The research performed on 10 thoracic autopodia of Cervus elaphus highlighted some interesting morphological particularities of the systems: fascial, tendinous and ligamentar, not mentioned in the bibliography. Fascia palmaris in regio metacarpophalangea is split in four layers, from which originates: two ligamenta transversa superficialis et profundumplaced between the basis of the secondary fingers II and V, two ligamenta abaxialia proximalia, which connect the secondary fingers to the metacarpus, two ligamenta abaxialia distalia, placed between the secondary fingers and the distal phalanx of the principal fingers and two rami digitales palmares which inserts bifid on the falanges distales of the principal fingers.

Tendines mm. Tendo m. Its axial and abaxial straps are equal and unite simetrically with the tendons of mm. Ligamenta interdigitalia distalia are represented by two papilomatosis viral squamous papilloma vocal cord pathology cruciata palmaris et dorsalis and a ligamentum papilomatosis viral bovina.

In the thickness of the ligamentum capsularis of the regio metacarpophalangea there are two dorsal sesamoids, with tendency of ossification, and on the distal insert, in each tendon of m.

Key Words: anatomy, autopodium, Cervus elaphus Studiul anatomic efectuat pe autopodiile toracale de Cervus elaphus a evideniat aspecte morfologice inedite ale sistemului tendo-fascial i ligamentar, nemenionate n literatura de specialitate. Dup piesele disecate au fost efectuate numeroase fotografii i plane anatomice, din care papilomatosis viral bovina nsoesc textul redactat.

Fascia metacarpian i acropodial dorsal este degenerat n esut conjunctiv lax, exceptnd extremitatea distal a metapodiului i regiunea degetelor, unde formeaz teci tubulare proprii, nguste, prin care trec ramurile tendonului muchiului extensor digital comun.

Fascia papilomatosis viral bovina palmar, clivat n dou lame, delimiteaz marea i mica teac carpian palmar; ambele teci sunt mai nguste dect la taurine. Fascia metacarpian palmar efoarte puternic, formeaz peretele palmar al tecii n care sunt adpostite tendoanele muchilor flexori digitali i m. Proximal articulaiei metacarpo-falangiene se cliveaz ntr-o lam superficial i una profund, care se continu n regiunea buletului.

detoxifierea intregului organism cancer de prostata bigote

Stratul 1, propriu regiunii, este reprezentat de o aglomerare de fibre elastice ce structureaz ligamentul transvers superficial ddispus ntre bazele degetelor secundare.

Totodat, de pe baza fiecrui deget secundar fascia structureaz dou ligamente abaxiale: proximal i distal. Ligamentul proximal g are traiect ascendent i se inser bifid pe metacarpul principal i pe m.

Înțelesul "papilomatose" în dicționarul Portugheză

Stratul 2 continu lama superficial a fasciei metacarpiene i se mparte n dou ramuri divergente e care coboar papilomatosis viral bovina feele palmare ale degetelor 4 Lucrri tiinifice vol. Stratul 3, propriu regiunii, este reprezentat papilomatosis viral bovina ligamentul transvers profund fcare leag ntre ele degetele secundare.

Stratul 4 continu lama profund a fasciei metacarpiene i se mparte n dou ramuri care fuzioneaz cu cele provenite din stratul 2. Tendoanele de pe faa dorsal a meta- i acropodiului aparin muchilor extensor digital comun i extensori digitali proprii III i IV 5, 6, 6 ; au distribuie i inserii asemntoare cu cele descrise la taurine. Tendonul m. Proximal articulaiei buletului, fiecare tendon primete o brid a m. Cele dou teci sunt unite ntre ele papilomatosis viral bovina lam conjunctiv.

La extremitatea distal este perforat de ramura corespondent a flexorului profund i se inser bifid pe marele burelet glenoidian. Proximal articulaiei buletului, tendonul m. Proximal articulaiei metacarpo-falangiene, interososul median papilomatosis viral bovina mparte la fel ca la taurine.

Bridele axial 4IV i abaxial 4III pentru extensorul propriu al degetelor sunt egale, puternice i, spre deosebire de taurine, abordeaz extensorul simetric, n planul treimii mijlocii a falangei proximale. Se remarc ns, dezvoltarea deosebit, n grosime i lungime, a ligamentelor colaterale axiale ale articulaiilor interfalangiene, tendina de osificare a sesamoizilor dorsali i la nivelul articulaiei metacarpo-falangiene i apariia a cte unui sesamoid cartilaginos, redus, familial cancer centre royal melbourne hospital grosimea inseriei distale a ramurilor extensorului digital comun l.

Spre deosebire de taurine, legtura dintre degetele principale se realizeaz prin trei papilomatosis viral bovina interdigitale distale: decusat palmar, decusat dorsal i transvers. Fiecare fascicul leag extremitatea posterioar a feei axiale a falangei distale de tuberculul palmar al falangei medii a degetului opus. Fiecare fascicul se inser distal alturi de cel palmar, iar proximal, pe marginea axial a falangei medii a degetului opus; la acest nivel se continu cu ligamentul inelar falangian distal, care contenioneaz tendonul m.

Degetele secundare sunt legate ntre ele i de formaiunile adiacente prin ligamente derivate din fascii d, f, g, g ; articulaiile interfalangiene prezint ligamente colaterale reduse.

Sistemul fascial, foarte dezvoltat la Cervus, realizeaz structuri specializate n vederea contenionrii i glisrii tendoanelor tecile fibroase tubulare pentru ramurile tendonului extensor digital comun, ligamentele inelare pentru tendoanele flexorilor digitali.

Tendoanele muchilor extensori i flexori digitali se repartizeaz exclusiv degetelor principale III i IV. Burile muchiului flexor digital superficial se continu cu tendoane ce-i pstreaz independena pn papilomatosis viral bovina inseria distal.

  • Стол, накрытый стеклом, и черный кожаный стул были расположены прямо перед громадным венецианским окном.

  • Он никогда не получит Сьюзан Флетчер.

  • Hpv impfung manner risiken
  • Однако когда настало время загрузки программного обеспечения, персоналу, работавшему с «ТРАНСТЕКСТОМ», объявили, что планы изменились.

  • Lesioni da papilloma virus nelluomo

La extremitatea proximal, tendonul m. Acest sistem de perforare reciproc i succesiv a flexorilor le asigur o glisare perfect n acelai plan, determinnd o funcionare independent a degetelor III i IV.

human papillomavirus tunetei cervical cancer cin 2

Aspectele morfologice particulare ale ligamentelor sunt corelate cu alungirea falangelor, solicitarea deosebit a articulaiilor i a spaiului interdigital la aceast specie.

Ligamentele papilomatosis viral bovina axiale ale articulaiilor interfalangiene sunt foarte lungi i groase. Unirea degetelor principale se realizeaz prin trei ligamente interdigitale distale: decusat palmar, decusat dorsal i transvers i un ligament interdigital proximal. Ligamentele decusate sunt formate din cte dou fascicule dispuse ntre falanga distal i falanga medie a degetului opus; n plan axial, fasciculele se ncrucieaz i se perforeaz reciproc, fcnd schimb de fibre.

Papilomatosis viral bovina interdigital proximal este format din numeroase fibre scurte, inserate pe suprafee rugoase largi, dispuse n treimea superioar a falangelor proximale. Dezvoltarea deosebit a acestui ligament face ca flexia i extensia degetelor s se produc concomitent. Coofan V.

Gheie V.

Nickel R. BELU, G. PUN U. Bucureti As the information from specialized literature are summarily we realized a morphological study of femurotibiopatellar articulation in ostrich. Owing to great body weight of bird, this articulation is wellconsolidated. There are four solid ligaments two collateral and two cruciate. The principal movements of the femurotibiopatellar articulation as a whole are flexion and extension.

Key words: morphology, articulations, struthio.

cancer osos bazin

Cu toate c literatura de specialitate cuprinde papilomatosis viral bovina numr nsemnat de lucrri referitoare la biologia, tehnologia de cretere i patologia speciilor din ordinul Ratite 1, 2, 3, 4datele referitoare la morfologia acestor specii sunt relativ sumare sau, de cele mai multe ori tratate subiectiv 5, 6, 7.

Lucrarea de fa i propune descrierea detaliat a unor formaiuni integrate sistemului articular al membrului pelvin la struul african, n scopul copletrii datelor din literatur, astfel nct aspectele descrise s poat fi de folos clinicienilor n cazul abordrii unor conduite trerapeutice adecvate. Metoda de lucru a constituit-o disecia, pn la limita vizibilitii folosind papilomatosis viral bovina SMZ 2-T Nikon.

Descrierea i omologarea formaiunilor s-a realizat n corelaie cu Nomina Anatomica Avium O prim articulaie se realizeaz ntre 11 Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Iai trochleea anterioar a epifizei distale a femurului i faa articulart a patelei, care, pentru a corespunde trochleei femurale este completat cu dou mase fibrocartilaginoase.

O a doua articulaie se realizeaz ntre cei doi condili femurali dintre care cel medial apare mai dezvoltat i tibie iar cea de-a treia, ntre trochleea femural i extremitatea proximal a fibulei. Articulaia femuro-patelotibial la struul african vedere cranial 1. Articulaia femuro-patelotibial la struul african vedere caudal 1. Meniscul medial are o form semilunar. Tot din partea cranial a sa se desprinde un grup de fibre - ligamentul menisco-femural cranial, ce fixeaz meniscul la partea lateral a amprentei ligamentului ncruciat cranial absent la psrile de curte.

Caudal acest menisc prezint dou inserii. Cea mai puternic este reprezentat de ligamentul menisco-tibial lig. Cel de-al doilea ligament lig. Meniscul lateral este o formaiune fibrocartilaginoas interpus ntre femur papilomatosis viral bovina condilul lateral al tibiei. Are aspect trapezoidal, cu baza mare orientat cranial. Inseria cranial a acestui menisc este reprezentat de un ligament lig.

De asemenea, meniscul lateral este fixat pe partea cranial a extremitii proximale a fibulei printr-un veritabil ligament meniscofibular cranial.

Mult mai mult decât documente.

Un al treilea ligament foarte fin hpv impfung unfruchtbarkeit. Articulaia femuropatelo-tibial la struul african vedere medial 1.

Complexul articular este consolidat de urmtoarele ligamente: - ligamentul ncruciat anterior lig. El se prinde caudal n partea posterioar a condilului tibial medial, apoi trece cranio-dorso-lateral pe sub meniscul medial, pentru a se insera cranial n anul intercondilar, mpreun cu ligamentul menisco-femural cranial; - ligamentul colateral lateral lig.

Articulaia tibiopatelar se realizeaz ntre patel i extremitatea proximal a tibiei. Ea este consolidat de un singur ligament ligamentul patelar lig. Ligamentul patelar formeaz peretele cranial al cavitii articulare a articulaiei femuro-tibiale. CONCLUZII Articulaia femuro-tibial include dou papilomatosis viral bovina diferite ca form, bine consolidate att la extremitatea proximal a tibiei, papilomatosis viral bovina i la extremitatea distal a femurului.

Ligamentul ncruciat caudal este mult mai bine reprezentat dect ligamentul ncruciat cranial. Ligamentele colaterale sunt extrem de bine reprezentate, fapt care contribuie la mrirea preciziei micrilor articulaia realizeaz micri de extensie-flexie. Beattie I. Ostrich workshop for veterinarians; AprilZimbabwe. Portland, Oregon: Island Ostrich Ranch; []10 p. Bezuidenhout A. Journal of the South African Veterinary Association; 64 4 : Fedak M.

virus papiloma humano pareja estable

Nature ; Fowler M. Florida: Association of Avian Veterinarians; Pavaux C. Journal of Veterinary Medicine Series C ; 24 2 : Ionescu V. Ioni Mariana, Mitrea L. Medical veterinar, Bucureti. BELU, B. Bucureti The study of histological aspects was made by using the rete mirables from two taurines and four ovines.

Lista principalelor căutări efectuate de utilizatori pentru accesarea dicționarului nostru online înPortugheză și cele mai întrebuințate expresii cu cuvântul «papilomatose». Cărți în legătură cu papilomatose și extrase din aceasta pentru a furniza contextul de întrebuințare al acestuia în literatura Portugheză. No centro, às Lidia Almeida Barros 2 Microbiologia veterinária e doenças infecciosas Quinn, B.

The space which is circumscribed by the venous cavernous papilomatosis viral bovina and without possibility to distend it, which is offered to the rete mirable induces an important polymorphism to the blood sanguiferous vessels which structures the rete mirable. The small arterys vascular wall from the rete has the median tunic flanked on both sides by endotelium, the adventitia beeing absent.

The arterial endotelium can structure small intravascular pillows with meaning to control the sanguin flow capacity at the level of encephalon. Key words: histological, rete mirables, mammals Reelele admirabile epidurale joac, la speciile beneficiare, un rol fundamental n reglarea debitului sanguin la nivelul encefalului 1, 6, 9.

Ulterior, am procedat la recoltarea reelei admirabile epidurale ptrunznd prin regiunea subsfenoidal.

Încărcat de

Imaginile obinute au fost studiate i fotografiate cu ajutorul microscopului optic Nikon, prevzut cu dispozitiv de microfotografiere. Metoda de coloraie a fost cea cu hematoxilin - eozin, Giemsa i cea cu orcein pentru evidenierea fibrelor elastice din peretele vascular. Aceast variabilitate este evideniat i histologic prin polimorfismul vaselor de la nivelul reelei. Reeaua admirabil epidural este strbtut de filete nervoase cu origine n principal n ortosimpaticul suprasfenoidal dar i ramificaii din perechile Papilomatosis viral bovina, IV i VI de nervi cranieni.

Histologic aceste fibre nervoase apar separate prin papilomatosis viral bovina conjunctive de peretele vascular. Printre celulele musculare se ntlnesc fibre elastice identificabile prin coloraie cu orcein i de colagen.

Adventicea cuprinde multe fibre elastice i de colagen, fibroblaste, vasa vasorum, limfocite i nervi vasorum. Arterele de tip muscular primesc o bogat inervaie vegetativ, ce le permite s desfoare o intens i rapid vasomotricitate vasoconstricie i vasodilataie. Majoritatea arterelor ce intr n alctuirea reelelor admirabile epidurale sunt ns arteriole cu lumenul mult mai redus dect lumenul arterelor musculare mici, dar care prezint un perete gros n raport cu diametrul lumenului.

vol_49_2006

Delimitarea ntre tunici apare mai puin evident iar diametrul este sub 0. De cele mai multe ori deosebirea dintre arterele musculare mici i arteriole apare dificil de sesizat. Adventicea este absent n aceste cazuri. La nivelul arteriolelor amintite, s-a observat ngrori ale intimei, ce proemin n lumen i l nchide atunci cnd arteriola sufer un proces de vasoconstricie. Prezena structurilor vasculare speciale de tipul pernuelor arteriale este dictat de necesitatea asigurrii unui debit papilomatosis viral bovina variabil, corelat 16 Lucrri tiinifice vol.

  • PAPILOMATOSE - Definiția și sinonimele papilomatose în dicționarul Portugheză
  • Flatulenta cu stropi
  • Cause morte papillomavirus
  • Shiga toxine traitement
  • Papiloma humano microbiologia
  • Anamie klassifikation

Aceleai structuri se ntlnesc i n organe parenchimatoase cu activitate intens rinichi, gland tiroid. Foto 1 Papilomatosis viral bovina de ansamblu al reelei admirabile, col.

Giemsa, ob. Foto 2 Pernue intravasculare la nivelul unor vase din reeaua admirabil col. H-E, ob. Spaiul limitat i fr posibilitate de dilatare oferit reelelor admirabile epidurale de ctre sinusul venos cavernos, impune un polimorfism accentuat al vaselor ce structureaz reeaua admirabil.

Tunica medie a peretelui vascular este structurat din fibre musculare netede dispuse n papilomatosis viral bovina concentrice; la acest nivel sunt abundente i fibrele elastice evideniate prin coloraia cu orcein.

Media arteriolelor ce structureaz reeaua admirabil epidural este tapetat la interior de endoteliul arterial, iar la exterior de ctre endoteliul sinusului venos cavernos. La nivelul arteriolelor din reea, se ntlnesc ngrori ale intimei ce nchid lumenul atunci cnd arteriola sufer un proces de vasoconstricie. Aceste structuri endoteliale numite pernue vasculare particip la asigurarea unui debit sanguin variabil la nivelul encefalului.

Baldwin B. Barone R. Vigot, Paris. Botrel S. Didactic i Pedagogic, Bucureti. Coman T. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, Cornil N. De Lahunta A.

Ațiputeafiinteresat