Cancerul la amigdale

Anatomically, we can discover the palatine tonsils into the palatine fossa of the oro-pharynx, but sometimes in current medical practice we encounter a bilateral hypertrophy of the tonsils which can get very close to one another.

uterine cancer years after hysterectomy enlever papillomavirus au laser

Unilateral hypertrophy of the palatine tonsil is not so common in practice and has a wide etiology. The authors try to make an up-to-date of the causes of unilateral hypertrophy, focusing on the different therapeutic modalities on each specific pathology.

Unilateral hypertrophy of the palatine tonsil – a continuous diagnostic and therapeutic challenge

Keywords unilateral tonsillitis, lymphoma of the oropharynx, tonsilar cancer Rezumat Amigdalele palatine reprezintă structuri limfoide care aparţin inelului limfatic faringian Waldayer. Deşi în mod normal amig­dalele palatine sunt situate cancerul la amigdale nivelul lojei amigdaliene, în prac­tica curentă ne întâlnim deseori cu o creştere în dimensiuni a aces­tora, ajungând să depăşească cei doi pilieri amigdalieni.

Hi­per­trofia unilaterală a amigdalei palatine reprezintă o en­ti­tate clinică destul de rară, având o etiologie foarte variată.

cancer col uterin medicina

Au­torii îşi propun o trecere în revistă a cauzelor hipertrofiei uni­laterale de amigdală palatină, insistând în special asupra mo­dalităţilor terapeutice pentru fiecare patologie în parte. Cuvinte cheie amigdalită unilaterală limfom orofaringian neoplasm amigdalian Introducere Situate la întretăierea căii respiratorii cu cea digestivă şi expuse unui contact neîntrerupt cu bacterii şi virusuri cancerul la amigdale cavitatea bucală, din alimente sau din atmosferă, amigdalele palatine sunt sediul unor frecvente îmbolnăviri acute, dar şi al transformării acestora în infecţii cronice permanente.

Amigdalita palatină cronică este consecinţa saturării cu germeni saprofiţi şi paraziţi a ţesutului limfatic amigdalian, caracterizată cancerul la amigdale hiperplazie a tuturor elementelor constitutive ale acestui organ cancerul la amigdale grade diferite şi prin prezenţa în interiorul criptelor a unor mase cazeoase care conţin germeni diverşi.

Din punct de vedere anatomopatologic, amigdalita cronică poate fi hipertrofică sau atrofică. La adulţi se hipertrofiază mai mult ţesutul conjunctiv, iar la copii, ţesutul limfoid.

Cancer amigdale

Criptele amigdaliene sunt alungite, în forma hipertrofică, cancerul la amigdale sinuoase, în forma atrofică. Conţinutul acestor cripte este format din: celule descuamate, leucocite dezintegrate, produse ale distrucţiei celulare acizi graşi, colesterinăparticule alimentare, praf cancerul la amigdale calcar şi germeni saprofiţi ai cavităţii bucale.

Hipertrofia amigdalelor palatine poate fi simetrică, bilaterală cel mai frecvent sau unilaterală. Hipertrofia unilaterală a amigdalei palatine reprezintă o entitate clinică cancerul la amigdale de rară, având o etiologie variată.

cancerul la amigdale papilloma virus herpes genitale

Diagnostic Diagnosticul de hipertrofie amigdaliană cancerul la amigdale include anamneza, examenul clinic şi examenul paraclinic, în timp ce examenul histopatologic efectuat în urma biopsiei stabileşte diagnosticul de certitudine figura cancerul la amigdale. Figura 1. Hipertrofie amigdaliană stângă Simptomatologia este de obicei ştearsă, lentă şi progresivă: apar treptat schimbări ale vocii, stertor, adenopatii laterocervicale. De cele mai multe ori apare fără durere şi se descoperă accidental, la un control de rutină cu excepţia flegmonului cancerul la amigdale.

Anamneza ar trebui să includă informaţii despre factorii de risc: fumatul, scăderea în greutate, transpiraţiile nocturne, alte limfadenopatii 1. Diagnosticul clinic, realizat prin bucofaringoscopie, evidenţiază asimetria amigdaliană, posibile ulceraţii ale mucoasei, depigmentări sau chisturi amigdaliene. Diagnosticul paraclinic include un set complet de analize şi exsudatul faringian cu antibiogramă şi antifungigramă, care pot fi utile în cazul infecţiilor.

Cancerul de gat - simptome, cauze si tratament - Cancer

Diagnosticul imagistic cuprinde ecografia laterocervicală, pentru a evidenţia adenopatiile asociate; examenul CT sau RMN poate fi util pentru a vedea extensia extracapsulară dacă se suspicionează o tumoră malignăprezenţa tumorilor parafaringiene 2. În acest caz, diagnosticul de certitudine este pus în urma amigdalectomiei şi a examenului histopatologic.

Printre factorii etiopatogenici se numără factori anatomici care determină asimetria amigdalelor palatine adâncimea variabilă a lojei amigdaliene, asimetria pilierilor anterioriboli infecţioase tuberculoză, HPV, sifilis, actinomicoză, cancerul la amigdale, fungi, flegmon periamigdalianinflamaţii cronice tonsiloliţi, chisturi amigdalienetumori benigne anemie 4gtumori maligne carcinomul cu celule scuamoase, leucemii, limfomul, alte tumori rare, precum cancerul la amigdale extramedular — figura 2.

Figura 2.

hpv impfung junge manner

Asimetrie amigdaliană — proces infecţios Diagnosticul diferenţial al hipertrofiei amigdaliene unilaterale se realizează cu abcesele parafaringiene, tumorile parafaringiene situate în spaţiul retrofaringian, răspunsul imunologic reactiv la o cancerul la amigdale primară de la nivelul ganglionilor cervicali, tumori de lob parotidian profund, anevrismul de arteră carotidă internă 3.

Discuţii Hipertrofia amigdaliană moale sau simplă, datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni, este întâlnită la copilul mic.

Cancerul de gat

Amigdalele sunt mărite de volum, palide, moi, depresibile şi determină tulburări mecanice de respiraţie, deglutiţie, fonaţie şi tulburări reflexe tuse cancerul la amigdale, iritativă.

Hipetrofia amigdaliană dură, determinată de proliferarea conjunctivă a ţesutului amigdalian, este întâlnită mai ales la adult. Amigdalele mari, roşii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile, produc acelaşi tablou clinic ca forma moale, la care se adaugă şi elementul infecţios angine repetate. Sunt puţine referinţe în literatură legate de rolul biopsiei amigdaliene.

intraductal papilloma follow up hpv virus and throat cancer symptoms

Shah et al. Ei raportează că tehnica convenţională este cea mai potrivită neuroendocrine cancer diarrhea leziunile canceroase cu celule scuamoase, în timp ce FNA este mai potrivită pentru leziunile submucoase, acolo unde tehnicile convenţionale sunt dificil de efectuat sau sunt limitate de inflamaţia cronică superficială. Autorii au studiat leziuni vizibile macroscopic, însă nu menţionează nimic legat de FNA pe ţesutul aparent sănătos clinic, cum ar fi cazul hipertrofiei unilaterale a tonsilei palatine 4.

Ațiputeafiinteresat